Ce arată știința și ce poate spune o analiză a florei intestinale.
Fluturi în stomac înaintea unei prezentări. Un nod în stomac înaintea unei conversații dificile. Simțim stresul în intestin înainte să găsim cuvinte pentru el.
Multă vreme s-a crezut că mesajul circulă într-un singur sens, de la creier în jos. De fapt, circulă în ambele sensuri. Intestinul și creierul comunică prin nervul vag, prin hormoni, prin sistemul imunitar și prin moleculele produse de bacteriile noastre intestinale.
Ce am învățat de la șoareci
Prima dovadă solidă a venit din Japonia, în 2004. Șoarecii crescuți fără nicio bacterie intestinală au eliberat mult mai mult hormon de stres atunci când erau imobilizați decât șoarecii obișnuiți. Dacă primeau o floră normală devreme în viață, acest răspuns se corecta parțial. Dacă o primeau mai târziu, nu.1
Ce vedem la oameni
La oameni, cel mai mare studiu de până acum este belgian. La 1.054 de persoane din Flemish Gut Flora Project, două grupuri de bacterii, Coprococcus și Dialister, erau mai rare la cei cu depresie, chiar și după ce s-a ținut cont de antidepresive.2 Aceasta este o corelație. Nu arată ce apare mai întâi.
Putem acționa asupra lui?
Alimentația este pârghia cel mai bine studiată. La Stanford, 36 de adulți sănătoși au urmat una dintre două diete timp de zece săptămâni. Cu alimente fermentate, diversitatea microbilor intestinali a crescut, iar 19 proteine inflamatorii au scăzut.3
La Cork, 45 de adulți au urmat timp de patru săptămâni fie o dietă bogată în fibre și alimente fermentate, fie o dietă de control. Stresul perceput a scăzut în primul grup și a scăzut cel mai mult la cei care au respectat dieta cel mai îndeaproape.4 Acestea sunt studii mici, iar studiul de la Cork nu a găsit o diferență semnificativă între cele două grupuri.
Intestinul nu explică stresul. Este unul dintre locurile în care stresul poate fi citit și una dintre pârghiile pe care le avem.
Ce poate spune o analiză a florei intestinale
Descrie diversitatea florei, echilibrul dintre principalele ei grupuri și bacteriile care produc molecule protectoare. Citită de un medic, împreună cu simptomele, alimentația, medicamentele și celelalte rezultate, ajută la a decide ce trebuie schimbat și oferă un punct de plecare pentru comparații ulterioare.
Nu poate diagnostica anxietatea sau depresia. De aceea, un grup internațional de experți a publicat în 2025 bune practici pentru testarea microbiomului, cu un avertisment privind testele vândute direct consumatorilor.5
Ce ajută, în practică
- Mai multe fibre: legume, leguminoase, cereale integrale.
- Un aliment fermentat în fiecare zi: iaurt, chefir, varză murată.
- Mese regulate, luate stând la masă și fără ecran.
- Pentru simptome digestive persistente, un medic înaintea unui test.
Referințe
- Sudo N, Chida Y, Aiba Y, et al. Postnatal microbial colonization programs the hypothalamic-pituitary-adrenal system for stress response in mice. J Physiol 2004;558:263–275.
- Valles-Colomer M, Falony G, Darzi Y, et al. The neuroactive potential of the human gut microbiota in quality of life and depression. Nat Microbiol 2019;4:623–632.
- Wastyk HC, Fragiadakis GK, Perelman D, et al. Gut-microbiota-targeted diets modulate human immune status. Cell 2021;184:4137–4153.
- Berding K, Bastiaanssen TFS, Moloney GM, et al. Feed your microbes to deal with stress: a psychobiotic diet impacts microbial stability and perceived stress in a healthy adult population. Mol Psychiatry 2023;28:601–610.
- Porcari S, Mullish BH, Asnicar F, et al. International consensus statement on microbiome testing in clinical practice. Lancet Gastroenterol Hepatol 2025;10(2):154–167.
Sunteți deja membru Sorcova? În aplicație veți găsi parcursuri ghidate despre stres, cu sprijinul echipei noastre medicale.
Nu sunteți încă membru? Scrieți-ne și vă vom răspunde, dumneavoastră sau companiei dumneavoastră.

