În tren, în biroul de tip open space, acasă: ce face zgomotul cu corpul.
Nu mai observăm traficul de sub fereastră. Nu mai observăm colegul care vorbește la telefon. Corpul le observă în continuare.
Agenția Europeană de Mediu a numărat în 2025 puțin peste 110 milioane de europeni, mai mult de unul din cinci, care trăiesc cu un zgomot al transporturilor peste pragurile UE. Agenția leagă acest zgomot de 66.000 de decese premature pe an, de aproximativ 50.000 de cazuri noi de boli cardiovasculare și de 22.000 de cazuri de diabet de tip 2.1
Mecanismul este vechi. Pentru corp, sunetul este un semnal al unui posibil pericol. Hormonii de stres cresc și inima bate mai repede, chiar și în timpul somnului.
Ziua începe înainte de birou
Foarte puțini dintre noi merg pe jos la serviciu. Doi cercetători au urmărit 208 persoane care luau trenul spre Manhattan și le-au recoltat saliva la sosire. Cu cât călătoria era mai lungă, cu atât cortizolul era mai ridicat, senzația de încordare mai mare și greșelile la o sarcină simplă mai numeroase.2
Într-un al doilea studiu, pe 139 de navetiști la orele de vârf, au căutat ce anume este stresant într-un tren plin. Nu era numărul de oameni din vagon ca atare. Era faptul de a avea străini lipiți de noi: pasagerii cu cei mai mulți vecini pe propriul rând aveau cortizolul cel mai ridicat.3
Apoi este telefonul. Un apel pe difuzor în metrou, o ședință de lucru dificilă ținută cu voce tare în autobuz: toți cei din vagon sunt atrași în ea. Există un motiv pentru care nu o putem ignora. A auzi doar o jumătate dintr-o conversație ne ia mult mai mult din atenția pentru ceea ce facem decât a auzi ambele voci. Creierul încearcă întruna să completeze jumătatea care lipsește.4
Astfel, dimineața poate începe fără spațiu personal, cu conversațiile altora și cu anunțuri mai puternice decât ar fi nevoie. Drumul de seară le repetă, în momentul în care avem cea mai mare nevoie să ne desprindem de muncă.
Iar biroul continuă
La Cornell, 40 de angajați de birou au petrecut trei ore fie în liniște, fie în zgomotul obișnuit al unui birou de tip open space. În zgomot, adrenalina le-a crescut și au renunțat mai repede la puzzle-uri dificile. Totuși, nu au declarat că s-ar simți mai stresați.5
O echipă australiană a constatat același lucru după numai opt minute de zgomot simulat de birou de tip open space: dispoziția negativă a crescut cu 25%, iar răspunsul de transpirație cu 34%.6
Credem că ne-am adaptat pentru că munca se face în continuare. Corpul plătește pentru asta.
Ce ajută
- Încăperi liniștite pentru munca ce cere concentrare și apeluri preluate departe de birouri.
- O cameră de odihnă: un loc liniștit în care oricine poate sta o vreme fără să facă nimic.
- În drum spre serviciu: căști, un vagon mai liniștit, o stație pe jos când se poate.
- Acasă, dormitorul pe partea liniștită sau dopuri de urechi.
- Pentru operatorii de transport: vagoane liniștite și anunțuri la un volum care informează fără să agreseze.
Referințe
- European Environment Agency. Environmental noise in Europe 2025. EEA Report, 2025.
- Evans GW, Wener RE. Rail commuting duration and passenger stress. Health Psychol 2006;25(3):408–412.
- Evans GW, Wener RE. Crowding and personal space invasion on the train: please don’t make me sit in the middle. J Environ Psychol 2007;27(1):90–94.
- Emberson LL, Lupyan G, Goldstein MH, Spivey MJ. Overheard cell-phone conversations: when less speech is more distracting. Psychol Sci 2010;21(10):1383–1388.
- Evans GW, Johnson D. Stress and open-office noise. J Appl Psychol 2000;85(5):779–783.
- Sander EJ, Marques C, Birt J, Stead M, Baumann O. Open-plan office noise is stressful: multimodal stress detection in a simulated work environment. J Manag Organ 2021.
Sunteți deja membru Sorcova? În aplicație veți găsi parcursuri ghidate despre stres și concentrare, cu sprijinul echipei noastre medicale.
Nu sunteți încă membru? Scrieți-ne și vă vom răspunde, dumneavoastră sau companiei dumneavoastră.

